WIKI Interculturalitate

  1. antreu – este primul fel de mâncare. De regulă constă din preparate reci şi calde menite să deschidă pofta de mâncare. Nu rareori este atât de mult încât practic te poţi sătura numai din asta. Cele mai răspândite preparate sunt salata de vinete, zacusca, icrele, caşcavalul, salamul de sibiu, rulouri de şuncă umplute, ouă umplute, cabanoşi, caşcaval pane.
  2. mâncare de post/ de dulce – foarte multe persoane ţin post, adică pe o durata fixă înaintea celor mai mari sărbatori religioase nu mănâncă carne, ouă, lapte, brânză. Spre deosebire de postul catolic, la ortodocşi nici brânza sau laptele nu se consumă în perioada de post. Opusul mâncării de post este mâncarea de dulce. Dacă sunteţi deci întrebat dacă mâncaţi de dulce înseamnă dacă mâncaţi carne.
  3. ciorbă – în mod tradiţional fiecare masă de prânz conţine şi o ciorbă. Diferenţa dintre supă şi ciorbă este în mare accea că la ciorbă zarzavatul (morcovii, ţelina, cartofii) după ce fierb nu sunt scoase din lichidul în care au fiert, ci se taie dinainte şi se mănâncă. Ciorba poate fi acrită cu borş, zeamă de lămâie sau de varză (adică lichidul în care s-a acrit varza).
  4. Paştele – este considerată cea mai mare sărbătoare religioasă a ortodocşilor. Paştele este precedat de o perioadă de post de 40 de zile. Foarte mulţi români ţin post în această perioadă. Săptămâna d3e dinaintea Paştelui şe numeşte săptămâna mare şi în fiecare seară sunt celebrate slujbe cu ritualuri specifice în biserici. În noaptea de înviere se merge cu câte o lumânare la biserică pentru „a lua lumină” adică a aprinde această lumânare. La miezul nopţii se aprind toate lumânările iar tradiţia spune că după slujbă este bine să duci această lumină acasă. Salutul tradiţional este „Hristos a înviat!” iar răspunsul „Adevărat a înviat!”. Urmează Duminica, prima şi a doua zi de Paşte care se Sărbătoresc în familie şi cu rudele cu multă mâncare. Mâncăruri tradiţionale sunt ouăle roşii, drobul, stufatul, ciorba şi friptura de miel. Cu ouăle colorate se ciocneşte (sunt lovite unul de altul) şi se rosteşte salutul tradiţional.
  5. Crăciunul - se sărbătoreşte pe 25-26 decembrie, ziua de 24 fiind ajunul Crăciunului. Pe lângă pomul de Crăciun una dintre tradiţiile specifice este colindatul, adică mersul pe la case cântând cântece de Crăciun. Colindătorii sunt primiţi cu mici pachete sau cu bani. Colindatul se continuă până în ziua de Sf. Ştefan (27 decembrie), iar de anul nou, adică pe 1 ianuarie se merge cu sorcova şi cu pluguşorul.
  6. Sorcova / Pluguşorul – sunt tradiţii de anul nou . Sorcova este o urare însoşită de atingerea cu ramuri împodobite. Ca mulţumire pentru urări se fac cadou sume mici de bani. Pluguşorul un lung cântec în versuri cu urări pentru anul nou. Acesta se cântă de obicei însoţit de bătăi de bici pentru a alunga vechiul an.
  7. ţuică – rachiu făcut în mod tradiţional din prune, dar se poate face şi din corcoduşe, pere, mere sau fructe amestecate. Ţuica se bea tradiţional înainte de masă, pentru a face postă de mâncare.
  8. mărţişorul – tradiţie de primăvară care se sărbătoreşte pe 1 martie. Mărţişorul este un simbol al primăverii care poate fi o reprezentare a unui mic obiect însoţit de un şnur roşu cu alb sau numai un şnur roşu cu alb. Tradiţia provine dintr-o veche credinţă că acestea ar alunga spiritele rele care o dată cu venirea primăverii zboară prin văzduh. Mărţişorul spre deosebire de alte ţări, în România se face cadou numai fetelor. Atât fetele cât şi băieţii fac cadou mărţişoare.
  9. usturoiul – Leguma aromatizanta folosita ca ingredient in prepararea unor mancaruri, cu multiple efecte asupra acestora, nu in ultimul rand benefice sanatatii. Medicina recomanda din ce in ce ma mult folosirea acestuia, in ciuda efectelor secundare, neplacute (miros greu, foarte neplacut pentru multi consumatori , dar in special pentru cei care nu o consuma si vin in contact cu cei care o consuma! Avand in vedere insa efectele benefice ale acestuia (scaderea colesterolului, imbunatatirea compozitiei si circulatiei sanguine, reglarea tensiunii arteriale, imbunatatirea activitatii colonului, prevenirea aparitiei radicalilor liberi, etc.)
  10. sarmale – Fel de mancare, compus din carne tocata rulata intr-un invelis din varza (prospata sau murata) foi de vita, frunze de tei sau vita de vie, puternic si divers condimentata, traditional in Romania, unde se consuma intr-o larga varietate de forme si ingrediente, dar care poate fi gasit si in alte tari precum Grecia, si in special, Turcia!
  11. Frontul Salvării Naţionale – Primul organism de conducere instituit în Romania după revoluţia din decembrie 1989. De structura foarte eterogenă, acest organism a constituit începutul fenomenului de tranziţie al societatii româneşti post-decembriste.
  12. Traian Băsescu – Fost căpitan de vas al flotei şi forţelor navale române înainte de decembrie 1989. Ulterior a intrat în politică urmând o evoluţie ascendentă (politician, membru FSN, apoi PD, ministru, primar al Bucureştiului, preşedinte al României în 2005). Personaj foarte controversat, fiind de altfel confruntat cu o tentativă de suspendare din partea opoziţiei parlamentare. Băsescu se află în 2011 la cel de-al doilea şi ultimul mandat ca preşedinte al României.
  13. Mona Muscă – Fost cadrul didacic, politician, membru al PNL, cu o ascensiune interesantă, curmată însă de demisia sa, ca urmare a unei campanii de linşare politică a opoziţiei şi parţial, a membrilor propriului partid, în urma controversatului verdict de poliţie politică al CNSAS.
  14. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – Partid istoric înfiinţat în secolul al XIX-lea, cu o activitate sinuoasă, dar şi importante etape de succes (realizarea României Mari prin unirea cu Transilvania si Bucovina din decembrie 1918). Partidul a fost reinfiinţat după decembrie 1989. După ascensiunea din primii ani de după revoluţie, care a culminat cu guvernarea din pacate catastrofală din punct de vedere economic şi administrativ, din ultimii ani înainte de 2000, partidul aproape că a dispărut de pe scena politică românească.
  15. Partidul Social Democrat – Partid apărut dupa decembrie `89, în interiorul Frontului Salvării Naţionale, sub conducerea lui Ion Iliescu, care a influenţat şi mai influenţează şi în 2011 evoluţia acestuia. Rolul său este contradictoriu şi de aceea poate foarte controversat întrucât aspectele pozitive sunt puternic estompate de rămăşiţele şi concepţiile ideologice socialiste, care au caracterizat evoluţia economiei şi spiritualităţii româneşti în ultimii 20 de ani.
  16. Partidul Naţional Liberal – Partid istoric înfiinţat în secolul al XIX-lea în România, cu o activitate constantă, pana la instaurarea comunismului în iunie 1946. După 1989 a fost reînfiinţat. A participat la perioada de guvernare 2000-2004 intrând , în cea de-a doua parte a acesteia, într-o colaborare neoficiala cu PSD, ceea ce a dus la ruptura de aliatul de guvernare PDL- Partidul Democrat-Liberal.
  17. UDMR – Partidul politic al majoritatii cetăţenilor de etnie maghiară din România înfiinţat după decembrie 1989. Dupa apariţia în politică a pastorului reformat Laszlo Toekes, figură proeminentă a evenimentelor din decembrie 1989, dar mai ales dupa alegerea acestuia ca membru al Parlamentului European, au apărut disensiuni în cadrul conducerii acestui partid, care ar putea duce chiar la o scindare in cadrul acestuia. Este în acelaşi timp singurul partid aflat constant la guvernare.
  18. Partidul Noua Generaţie - Partid post-decembrist preluat ulterior de George (Gigi) Becali, personaj „colorat”, îmbogăţit în special ca urmare a unor afaceri imobiliare, încă nedescifrate juridic, în special cu terenuri ale armatei. Este un partid care, practic este în afara fenomenului politic românesc, mandatul de deputat al Parlamentului European pentru Becali fiind oferit din partea preşedintelui partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor.
  19. Ion Iliescu – Vechi membru al partidului comunist român, adept al concepţiilor şi ideilor socialiste, figură marcantă a PMR şi apoi PCR, care, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu a căzut pe planul secund al nomenclaturii de partid şi de stat. După apariţia perestroicii numele lui a fost vehiculat în legătură cu „recomandările” de înlocuire al lui Nicolae Ceauşescu, ca şef al PCR şi al statului. După revoluţia din decembrie 1989 a fost propulsat la conducerea FSN, a PSD si a ţării, ceea ce a determinat consecinţe în evoluţia României, dar şi în relaţiile cu celelalte ţări, inclusiv Rusia. După 2 mandate de preşedinte al ţării Iliescu s-a retras oficial de la conducerea PSD, dar continuă să influenţeze acţiunile partidului.
  20. Partidul România Mare – Partid naţionalist înfiinţat de un apropiat al familiei prezidenţiale a României socialiste, Corneliu Vadim Tudor, de altfel un literat erudit şi om de cultură, dar cu idei xenofobe, naţionaliste, care se bucura de simpatie din partea unei anumite parţi a populaţiei. Este membru al Parlamentului European.
  21. Calin Popescu Tăriceanu - membru al PNL şi prim-ministru în primul guvern democrat-liberal de după revoluţie. Spre sfârşitul guvernării, la destrămarea alianţei democrat-liberale, a guvernat cu ajutorul sprijinului mascat al PSD, cu care de altfel a şi încheiat o alianţă oficială (USL) dupa instaurarea guvernului PDL-UDMR-Independenti.
  22. Emil Boc – politician cu idei democrat-liberale, format în preajma lui Traian Băsescu, membru al Partidului Democrat, devenit apoi Partidul Democrat-Liberal. Dupa numirea sa în funcţia de prim-ministru a dus o politica austeră, dar care a avut şi aspecte pozitive încercând şi reuşind în mare măsură să corecteze unele aspecte prea liberale şi care nu puteau fi susţinute din punct de vedere financiar, lucru pozitiv in perioada de criză care s-a instaurat în România după 2008-2009.
  23. Adrian Năstase - Membru al PSD şi prim-ministru al guvernului anterior guvernării PDL-PD. Jurist de profesie, a condus un guvern în care tranziţia a început cu adevărat, deşi timid şi cu rezultate foarte slabe. Este încă implicat în multe dosare de corupţie, care însă treneaza de foarte mult timp şi care probabil vor avea drept rezultat constatarea împlinirii termenelor de prescripţie.
  24. Castelul Bran – Castel de secol XIV construit de locuitorii din sudul Transilvaniei pentru apărarea împotriva invaziei otomane, din ce in ce mai agresivă în zonă. A aparţinut apoi o perioadă lui Vlad Ţepes (drept pentru care este considerat astăzi castelul lui Dracula), municipalităţii oraşului Braşov şi apoi familiei regale a României. A fost daruit de Regina Maria fiicei sale, principesa Ileana, căsătorită ulterior cu unul din moştenitorii familiei de Habsburg. Acum castelul se afla în posesia moştenitorilor principesei Ileana: Dominic de Habsburg şi sora sa, Elisabeta.
  25. Castelul Huniazilor din Deva – Construcţie impunătoare ridicată de Iancu de Hunedoara în sec. XV pe un vechi punct de aparare. Acesta aparţinea familiei Corvinilor sau a Corvineştilor, de aceea se mai numeşte şi castelul Corvineştilor sau al Corvinilor (corbul este reprezentat pe blazonul acestora). Castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara, tatăl lui Matei Corvin, care ulterior a devenit regele Ungariei. Este un monument de arhitectură gotică transilvană şi a fost, nu de mult, restaurat.
  26. Cetăţi din Transilvania – In sec. XII – XIV a început o perioadă de colonizare a anumitor ţinuturi estice, inclusiv Transilvania, cu saşi din Vestul Rinului. Operaţiunea a continuat mai mult sau mai puţin intens până în secolul XVIII. A apărut un stil arhitectonic (gotic transilvanean). În acest stil s-au construit în România circa 250 de cetăţi şi biserici fortificate.
  27. Mânăstirea Nămăieşti – Mânăstirea este atestată documentar într-un document al lui Mircea cel Bătrân din anul 1386, prin care „satul din vale” era dăruit de acesta obştii mânăstirii. Se află la 5 km NE de Câmpulung Muscel, într-o zona extrem de frumoasă. Fiind săpată din piatră, care nu permite aşezarea uleiului, biserica este pictată numai pe pereţii laterali, care au închis spaţiul bisericii.
  28. Sibiu/Hermannstadt – Oraş important din sudul Transilvaniei. Prima atestare documentară este din sec. XII într-un document al papei Celestin al XIII –lea. În anul 1691 este consfinţită apartenenţa Transilvaniei la Imperiul Austro–Ungar (Diploma Leopoldina), astfel încât Sibiul devine principalul centru cultural şi spiritual din Siebenbuergen. În 1781 împaratul Iosif al II-lea decretează „dreptul de concivitate pentru toti cetatenii principatului”, iar prin stabilirea la Sibiu a episcopului român Vasile Moga, oraşul devine centrul spiritual al românilor din Transilvania. Începând din sec XIV în Sibiu se dezvoltă a puternică activitate a bresleleor de meşteşugari, iar legăturile cu Ţara Românească şi Moldova duc la o creştere importantă a dezvoltării oraşului.
  29. Stânca lui Decebal – este un monument care reprezintă o sculptură gigant a capului domnitorului dac. El se află în zona cea mai adâncă a Dunarii, la cazanele mici. Are o înălţime de 40 m şi o lăţime de 25 m, fiind una din cele mai mari din Europa. Proiectul, care a costat cca. 1 milion de dolari, a fost finanţat de Iosif Constantin Drăgan.
  30. Transfăgărăşan – Unul dintre cele mai spectaculoase trasee montane din România, care traversează de la nord la sud munţii Fagaraş, cei mai înalţi din România. La căldarea glaciara Bâlea înălţimea drumului atinge 2042 m. Între Capra şi Bâlea lac se află cel mai lung tunel din Romania (887 m).
  31. Castelul Peleş – Reşedinţa de vară a familiei regale din România. Construit de regele Carol I care a domnit între 1866-1914. Construcţie de mare rafinament artistic şi arhitectonic, într-o zona mirifică la poalele munţilor Bucegi, castelul a fost terminat în 1883. Având uzină electrică proprie, acesta a fost primul castel electrificat din Europa. Unele săli poseda încă pictura originală a lui Gustav Klimt.
  32. Arcul de Triumf (Bucureşti) – Construcţie monumentala (1921-1922, arh. Petre Antonescu cu o echipa întreagă de artişti ai vremii, Constantin Baraschi, Alexandru Calinescu, Mac Constatinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea şi Costin Petrescu) închinată victoriei Romaniei împreună cu aliaţii săi din primul război mondial (alături de Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Mausoleul de la Mărăşeşti, Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, Mormântul Eroui Necunoscut din parcul Carol).
  33. Ateneul Român – Monument reprezentativ al culturii române construit 1886-1888 prin subscripţie publică („Dă un leu pentru Atheneu”), conceput de arhitectul francez Albert Galleron, după cercetările ştiinţifice şi indicaţiile lui Alexandru Odobescu, revizuite şi completate de un mănunchi de specialişti români (Al. Orăscu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu). Interiorul conţine o frescă a prof. Costin Petrescu care prezintă în 25 de episoade momente importante din istoria românilor. Fondurile au provenit tot din subscripţie publică. Lucrarea în lungime de 75 mp şi lăţime de 3 m începută în 1933 în tehnica "al Fresco" va fi inaugurată la 26 mai 1938.
  34. Palatul Parlamentului – Edificiu de dimensiuni megalomanice (este considerată a doua clădire ca dimensiuni, după Pentagon). Construcţia a fost începută în iulie 1984 şi definitivată ulterior. Nici în 2011 nu era terminată în totalitate. Clădirea prezintă 6 nivele şi 21 corpuri. Astăzi este sediul Parlamentului României şi poate fi vizitată.
  35. Mihai Eminescu – Este considerat cel mai mare poet al românilor (George Calinescu). Frecventează ca auditor extraordinar (putea audia numai cursurile fără a putea susţine examene si/sau obţine diplome) universităţile din Viena şi Berlin. A colaborat cu publicaţii ale vremii printre care Curierul de Iaşi, Convorbiri literare, a fost directorul Bibliotecii Centrale din Iaşi, apoi redactor şef la Ziarul Timpul din Bucureşti.
  36. George Enescu – compozitor, violonist, pianist,dirijor şi profesor născut 18 august 1981, Liveni decedat 4 mai 1955 la Paris. Printre alţii David Oistrah şi Yehudi Menuhin au fost elevii săi. Personalitatea sa artistică este evocată într-o forma amplă la Festivalul Internaţional George Enescu care are loc la Bucureşti şi în alte oraşe din România din 2 în 2 ani.
  37. Constantin Brâncuşi – născut la 19 februarie 1876 în satul Hobiţa din judeţul Gorj, decedat la 16 martie 1957 la Paris. Este considerat părintele sculpturii moderne. Operele sale cele mai reprezentative se află la Muzeul Guggenheim din New York şi Centre Pompidou din Paris. În Bucureşti poate fi admirat bustul dr. Carol Davilla, iar la Tg. Jiu se află complexul Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii.
  38. Mihai Viteazul (Domnul Ţării Românesti 1558-1601) – descendent al familiilor Cantacuzino si fratii Buzesti primul domnitor care a realizat unirea Munteniei, Moldovei şi Ţării Ardealului). Denumirea „Viteazul” se datorează dăruirii în lupta anti-otomana. Capul sau se află la Mânăstirea Dealu aflată la 2 Km N de Târgovişte.
  39. Ciprian Porumbescu – Compozitor român (14 octombrie 1883 – 6 iunie 1883) fiu al preotului ortodox Iraclie Porumbescu. După Suceava şi Cernăuţi şi-a continuat studiile la Viena. Printre lucrările sale se află alături de opereta Crai Nou şi Rapsodia Română pentru Orchestră, La Malurile Prutului, Altarul Mânăstirii Putna, Inimă de Român, Oda ostaşilor români şi Balada pentru vioară (probabil cea mai cunoscută lucrare a sa).
  40. Ilie Năstase - fost jucător de tenis de câmp şi unul din cei mai importanţi jucători ai anilor ’70. A câştigat US Open (1972), Rolland Garros (1973), de 4 ori Turneul Campionilor (1971,1972,1973,1975). La dublu a câştigat turneul de la Wimbledon (1973), Rolland Garros (1970), US Open (1975). De asemenea a jucat 18 ani pt. România în Cupa Davis (146 de meciuri din care a câştigat 109), de doua ori a fost finalist la Wimbledon (1972, 1976). A intrat în politică din 1990, dar fără prea mare succes ( a candidat pentru primăria oraşului Bucureşti în 1996).
  41. Vlad Ţepeş (1431-1476) – nepotul lui Mircea cel Bătrân, fiul lui Vlad I Dracul, cavaler al ordinului Dragonului şi nepot, pe linie materna al lui Alexandru cel Bun, deci văr cu Ştefan cel Mare. Domn al Ţării Româneşti între 1448-1449 şi 1456-1462. A avut domnii scurte, dar cu destule realizări: hoţia, jaful şi minciuna au fost mult reduse, haraciul către poartă nu a mai fost plătit. Crudul Mahomed al II-lea, sultanul Imperiului Otoman, se spune că a fost îngrozit după ce a condus personal o armată de 250.000 de soldaţi, faţă de cei 25.000 ai lui Vlad Ţepes, şi a însetat şi flămânzit, din cauză că fuseseră arse câmpurile şi otrăvite fântânile pe drumul către Târgovişte. În plus sultanul a întâlnit o pădure de 20.000 de turci traşi în ţeapă, fapt care l-a determinat pe temutul sultan să se întoarcă pentru a salva ceea ce mai rămăsese din falnica sa armată. Cronicile spun ca spaima traita de sultanul care a cucerit Constantinopolul a fost atât de puternică încât nu l-a mai părăsit tot restul vieţii. În ciuda numeroaselor descrieri occidentale referitoare la cruzimea voievodului valah, datorate într-o bună măsură ostilităţilor saşilor transilvăneni, adversari înrăiţi ai domnitorului. Vlad Ţepes a încurajat comerţul, a construit drumuri şi sate iar negustorii şi ţăranii cinstiţi au fost protejati. Datprită cruzimii care i se atribuia precum şi a numelui purtat de tatăl său, în secolul XVIII acest domnitor a devenit celebru prin romanul Dracula de Bram Stoker. Această imagine este mult mai prezentă decât aceea a figurii istorice reale, cu toate că nu are nimic în comun cu ea.
  42. Henri Coandă (7 iunie 1886 - 25 noiembrie 1972)- fiu al generalului Constantin Coanda, prim-ministru al României în 1918, absolvent al unor prestigioase institute de învăţământ Liceul Sf. Sava din Bucureşti, Technische Hochschule din Berlin, Şcoala Superioară de Aeronautică si Construcţii din Paris, academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, inventator al motorului cu reacţie şi al efectului care ii poartă numele). Este înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.